Ce se ascunde de fapt sub termenul „structură brută” (casă la roșu)

Structura brută a unei case poate avea mai multe forme — nu există o definiție unică, stabilită printr-un standard, iar linia de demarcație dintre structura brută și lucrările ulterioare nu e trasată nici de proiectul tehnic. Îți dai seama de asta imediat ce compari ce oferă diferite firme de construcții sub denumirea de „casă la roșu”.

Standardul unei structuri brute include și execuția fundației și a plăcii de bază (mai corect spus, placa suport), respectiv a fundațiilor propriu-zise. Termenul „placă de fundație” e însă de multe ori suprasolicitat — majoritatea fundațiilor unei case unifamiliale nu sunt, de fapt, o placă de fundație în sensul strict al cuvântului.

Structurile verticale și orizontale folosite la execuția structurii brute ar trebui să provină, ideal, de la un singur sistem constructiv, de la un singur producător.

La casele din zidărie, în structura brută standard intrau fundațiile și tot ce se află sub placa de bază sau betonul de egalizare. Din structura brută mai fac parte pereții exteriori și interiori portanți, planșeele, pereții despărțitori neportanți și structura acoperișului. La acoperișurile în pantă, se include și structura învelitorii de peste planul căpriorilor, respectiv hidroizolația de siguranță. De regulă intră tot aici și coșul de fum interior din zidărie (suspendat, nu cel metalic) și scara din beton armat (uneori metalică, dar nu din lemn). În linii mari, se poate spune că structura brută înseamnă ridicarea casei „crude”, fără finisaje estetice. În versiunea extinsă a structurii brute mai intră montarea ferestrelor, inclusiv a glafurilor, și montarea ușii de intrare.

Dacă optezi pentru execuția în regim de antrepriză (cu o firmă de construcții), e esențial să stabilești în contract exact volumul lucrărilor incluse, de regulă în cadrul ofertei de deviz.

Cum se desfășoară execuția structurii brute

Mai întâi se face măsurarea și trasarea construcției, apoi se decopertează solul vegetal, se excavează și se betonează fundațiile. Ulterior se realizează placa de beton a întregii structuri brute, pe care se montează hidroizolația orizontală, în zona viitoarei zidării perimetrale, pentru ca umezeala din sol să nu pătrundă în pereții casei. De multe ori, acest pas se leagă și de protecția împotriva radonului. Apoi, pe hidroizolație se așază primul rând de cărămizi, se ridică pereții exteriori și se montează buiandrugii peste ferestre. Următorul pas e pregătirea pentru realizarea planșeului și a acoperișului — pe pereții exteriori se execută centura, care formează baza planșeului structurii brute. Aceasta poate fi monolită sau, mai frecvent, se folosește un sistem prefabricat. Apoi se pot executa pereții interiori.

Urmează supraînălțarea zidăriei, pe care se montează și se fixează mai apoi pana de coamă (cosoroaba) și se montează șarpanta. Pe aceasta se fixează folia difuzivă, iar cu ajutorul șipcilor se creează baza pentru învelitoarea acoperișului. Ulterior se poate trece la izolarea structurilor orizontale și verticale. După acest pas urmează pauza tehnologică — „îngheațarea” construcției realizate prin procese umede. Astăzi acest lucru nu mai e neapărat obligatoriu, deși e recomandat, pentru că procesele umede sunt limitate, iar blocurile de zidărie precise se îmbină cu spumă poliuretanică specială sau adezivi. Ultimul pas este închiderea structurii brute — montarea ferestrelor, a ușii de intrare și a ușilor de balcon.

Defecte apărute în timpul construcției

Asupra tuturor componentelor structurii brute se aplică termenul de garanție prevăzut de lege. Nu trebuie uitat acest lucru. Dacă în această perioadă apar defecte la lucrarea de construcție executată, constructorul e obligat să le remedieze gratuit.

În România, garanția pentru viciile ascunse ale unei construcții e reglementată prin Legea 10/1995 privind calitatea în construcții, coroborată cu Codul Civil. Termenul e semnificativ mai lung decât media europeană: 10 ani de la data recepției finale a lucrării, pentru toate viciile ascunse ale construcției. Pentru viciile structurii de rezistență — fundație, stâlpi, grinzi — rezultate din nerespectarea normelor de proiectare și execuție, răspunderea constructorului e chiar nelimitată în timp, pe toată durata de existență a clădirii.

E important de reținut că garanția se aplică doar viciilor ascunse — cele care, la momentul recepției, nu puteau fi observate de un beneficiar obișnuit, fără expertiză de specialitate. Un defect vizibil de la prima verificare (de exemplu o ușă care se freacă, observată încă de la predare) nu se califică drept viciu ascuns și nu beneficiază de acest termen extins.

„Structura de bază a casei trebuie protejată împotriva pătrunderii umidității și, eventual, a radonului din sol.”

Structura brută se execută în mai mulți pași, care se succed logic:

  1. Lucrări de excavare a terenului.
  2. Racorduri la rețelele de utilități și rețele orizontale în zona fundației.
  3. Fundația și placa de bază.
  4. Structuri verticale portante.
  5. Structuri orizontale portante — planșeele.
  6. Pereți interiori, inclusiv buiandrugi și centuri.
  7. Structura acoperișului — șarpantă, atic, coș de fum, treceri prin acoperiș, învelitoare.
  8. Izolarea structurilor orizontale și verticale.
  9. Tâmplăria — ferestre, ușă de intrare, uși de balcon.
Miron Andrei
Miron Andrei

Salut! Sunt Andrei Miron, inginer constructor, absolvent al Facultății de Construcții și Instalații din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi" din Iași — una dintre cele mai vechi și apreciate facultăți tehnice din România, situată chiar pe malul râului Bahlui, pe Bulevardul Profesor Dimitrie Mangeron. Am continuat cu un master în domeniu, aprofundând subiecte legate de materiale de construcție și eficiență energetică a clădirilor.

Articole: 44

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *