Cum influențează ferestrele funcționarea economică a casei

Oricine construiește o casă nouă sau se decide să renoveze una veche trebuie, mai devreme sau mai târziu, să rezolve și problema alegerii ferestrelor. Constructorii conștientizează importanța acestei decizii, de aceea alegerii ferestrelor trebuie să i se acorde suficient timp. Prețul nu ar trebui să fie singurul criteriu de decizie.

La alegerea ferestrelor, e foarte important să răspunzi la întrebarea din ce material vor fi fabricate ferestrele, respectiv și ușa de intrare. Foarte important — atât la renovări, cât și la construcții noi — e folosirea geamurilor termopan triple, eficiente energetic, care influențează favorabil bilanțul energetic al întregii construcții. Fereastra are, față de celelalte materiale și produse folosite pentru anvelopa exterioară a construcțiilor, avantajul că e o structură transparentă, care, pe lângă capacitatea de izolare termică și fonică, lasă să pătrundă în interior și căldura din radiația solară, funcționând astfel ca o sursă suplimentară de căldură.

În prezent avem posibilitatea de a alege ferestre din mai multe materiale. Sunt ferestrele din PVC, mai avantajoase din punct de vedere al prețului de achiziție, ferestrele din aluminiu fără punte termică întreruptă, ferestrele tradiționale din lemn, care se revopsesc după 14-17 ani, și ferestrele moderne din lemn-aluminiu, populare atât din punct de vedere estetic, cât și calitativ.

Ferestrele din lemn

Ferestrele din lemn sunt folosite tot mai des la casele unifamiliale, dar și la școli, hoteluri sau restaurante. Lemnul e un material unic, care creează o atmosferă și o căldură a locuinței de neegalat. Valoarea lui estetică e mare. Versatilitatea acestui produs natural, alături de întreținerea nepretențioasă, garantează satisfacția pe termen lung a utilizatorilor. Contează și aspectul legat de sănătate — niciun alt material de construcție folosit nu creează un microclimat la fel de sănătos în casă precum lemnul masiv. Molidul are, comparativ cu alte esențe de lemn folosite la fabricarea ferestrelor, cea mai mică densitate, ceea ce se reflectă în cele mai bune proprietăți termoizolante. (Ca termen de comparație: stejarul are o densitate dublă față de molid, deci și proprietăți termoizolante de două ori mai slabe — un astfel de lemn nu e potrivit pentru construcțiile cu consum energetic redus). Proprietățile lemnului au fost verificate de-a lungul mileniilor. Durata de viață a unei ferestre din lemn, cu o îngrijire adecvată, e comparativ foarte ridicată.

Mulți confundă durata de viață a ferestrelor din lemn cu durata de viață a tratamentului de suprafață, motiv pentru care unii constructori — proprietari de clădiri noi — au impresia că ferestrele din lemn trebuie șlefuite și revopsite la fiecare trei ani. Această temere e însă complet nefondată.

Dacă analizăm mai atent durata de viață a ferestrelor din lemn față de durata de viață a tratamentului de suprafață, rezultă că durata de viață a ferestrelor e estimată la 50-70 de ani, iar durabilitatea tratamentului de suprafață al ferestrelor din lemn se situează în jurul a 14-17 ani. După expirarea acestei perioade, suprafața poate fi reînnoită simplu. Aplicarea unui strat de reînnoire nu se poate compara, din punct de vedere al costului de achiziție și al dezordinii provocate de o intervenție atât de mare în clădire, cu înlocuirea completă a ferestrelor cu unele noi.

După expirarea duratei de viață a tratamentului de suprafață, o fereastră din lemn poate fi reparată în două moduri:

  • îndepărtarea completă a tratamentului de suprafață și aplicarea unuia nou
  • aplicarea unui nou tratament de renovare direct peste vopseaua originală

Proprietățile termoizolante ale ferestrelor din lemn permit economii semnificative la costurile de încălzire și creează un confort termic plăcut la interior. Adâncimea de construcție a profilelor din care se fabrică ferestrele din lemn ajunge până la 92 mm. Folosind geamuri termoizolante triple cu un coeficient de transfer termic al vitrajului de până la Ug = 0,5 W/(m²K), se pot obține proprietăți termoizolante foarte bune pentru întreaga fereastră, valoarea finală a coeficientului de transfer termic situându-se sub Uw = 0,8 W/(m²K).

Întreținerea regulată a unei ferestre din lemn constă în spălarea vitrajului, în funcție de condițiile locale de praf (aproximativ o dată sau de două ori pe an), iar la spălarea geamurilor trebuie, desigur, curățate și tratate și ramele din lemn cu un produs special destinat, care poate fi cumpărat de la producătorul ferestrelor. Nu trebuie uitată nici gresarea periodică a părților mobile ale feroneriei (o dată pe an). Ferestrele nu se vopsesc în fiecare an!

Ferestrele din lemn-aluminiu

În prezent, ferestrele din lemn-aluminiu, atemporale, devin tot mai populare, inclusiv la casele unifamiliale. Pe lângă calitate, aspect estetic și durabilitate, avantajul lor e și rezistența și stabilitatea dimensională. Elementul portant e lemnul, care are, dintre toate materialele folosite la fabricarea ferestrelor, cea mai mică dilatare liniară, deci nu se modifică sub acțiunea temperaturii și a radiației solare. Placarea din aluminiu se folosește doar ca înveliș de protecție, apărând împotriva ploii, radiației solare și grindinei. Un mare avantaj al acestor ferestre e că, din partea exterioară, nu necesită deloc întreținere, în afară de curățare. Partea din lemn a ferestrelor e integral la interior, deci se poate folosi, pe lângă nuanțele obișnuite care acoperă parțial structura lemnului, și un tratament de suprafață transparent, care accentuează desenul lemnului și creează o senzație și mai mare de confort și atmosferă plăcută la interior. Datorită designului modern al ferestrelor din lemn-aluminiu, acestea sunt potrivite pentru montarea în construcții moderne și mai pretențioase din punct de vedere arhitectural. La exterior, ferestrele din lemn-aluminiu pot fi tratate prin eloxare sau prin aplicarea unui strat de vopsea într-o gamă largă de nuanțe RAL.

Încă din faza de proiectare a construcției nu trebuie uitată dimensiunea suprafețelor vitrate, care pe de o parte aduc suficientă lumină în spațiu, dar pe de altă parte pot provoca și o supraîncălzire excesivă nedorită, mai ales în lunile de vară. Acest lucru poate fi prevenit în două moduri: prima variantă e montarea directă a unor geamuri speciale anti-solare, cu strat reflectorizant, capabile să rețină până la 72% din radiația solară; a doua variantă e proiectarea corectă a unui sistem de umbrire, precum rulourile sau jaluzelele exterioare.

Ca urmare a subestimării proiectării corecte a sistemului de umbrire anti-solară, cresc costurile de răcire și climatizare a încăperilor.

Cum se obține o fereastră la standard de casă pasivă

Cel mai important factor la achiziția ferestrelor și ușilor, în afară de preț, sunt în prezent proprietățile termoizolante. Există o cerere semnificativă pentru produse cu proprietăți izolante excelente. Atingerea unor parametri termoizolanți de top nu se poate face însă în detrimentul altor criterii legate de fereastră, precum înălțimea vizibilă și adâncimea de construcție a profilului. Pe piață sunt vizibile semnale clare ale unei cereri în creștere pentru tâmplărie extrem de eficientă energetic, cu parametri potriviți pentru case cu consum energetic redus sau chiar case pasive. Există deja pe piață rame de fereastră pentru case pasive, certificate de o autoritate oficială de certificare — Institutul German pentru Case Pasive, din Darmstadt. Potrivit, de exemplu, e un profil cu adâncime de construcție standard de 84 mm, care, folosind o armătură obișnuită din oțel și fără elemente izolante suplimentare, atinge un coeficient de transfer termic al ramei de Uf = 0,95 W/(m²K).

Ferestrele destinate caselor pasive se realizează prin tehnologii speciale de fabricație. În mod obișnuit se aplică trei metode:

  • Folosirea unui profil de ramă și/sau cercevea mai lat, cu mai multe camere. Pe piață există profile de ramă care, la o adâncime de construcție standard de 84 mm, îndeplinesc parametrii termoizolanți necesari. Ramele cu o adâncime de construcție de aproximativ 95-120 mm sunt nepractice, pentru că dimensiunile lor complică montajul propriu-zis și nu sunt nici din punct de vedere estetic foarte potrivite.
  • Folosirea unor profile cu umpluturi speciale. Acestea pot fi fie spumate, fie pot conține inserții izolante speciale, adăugate ulterior în camerele profilului.
  • Înlocuirea armăturilor obișnuite din oțel ale profilului cu un alt sistem de armare. Direct în pereții profilului se integrează fibră de sticlă. O alternativă reciclabilă e folosirea armăturilor din materiale compozite, care nu creează punți termice.

Pentru atingerea standardului de casă pasivă, se folosește mai ales sinergia dintre ramă și diferite tipuri de vitraj. Valorile insuficiente ale coeficientului de transfer termic al ramei pot fi îmbunătățite, în unele cazuri, de exemplu prin geamuri extrem de groase. Prea multe camere, la fel ca un vitraj întărit sau un număr mai mare și o grosime mai mare a geamurilor, pot mări nepotrivit lățimea obișnuită a ferestrei, în așa măsură încât să limiteze aportul de lumină în încăpere. Un exemplu potrivit pentru atingerea unui compromis rezonabil și a valorii necesare pentru o fereastră de casă pasivă, Uw ≤ 0,8 W/(m²K), e montarea unui geam triplu de înaltă izolare, cu Ug = 0,5 W/(m²K), într-o ramă de fereastră cu o valoare a coeficientului de transfer termic al ramei de Uf = 1,0 W/(m²K).

Necesită ferestrele pentru case pasive și cu consum redus proceduri speciale de montaj?

Procesul de montare a unei ferestre într-o casă obișnuită sau cu consum redus de energie nu diferă din punct de vedere tehnologic. La orice construcție, execuția precisă ar trebui să fie regula. O casă pasivă e extrem de pretențioasă în privința detaliilor de construcție perfect gestionate din punct de vedere tehnic și structural. Problematic e mai ales racordul ferestrei la pereții exteriori. În aceste zone apar frecvent punți termice, care sunt cauza pierderilor de energie. E important ca firma de montaj să stăpânească detaliul de ancorare a ferestrei în glaf și etanșarea cu bandă cu barieră de vapori din interior și bandă difuzivă din exterior. Puntea termică din zona de ancorare trebuie eliminată printr-o termoizolare suplimentară a glafului, cu un strat izolant gros de 30-40 mm. Producătorii avansați anticipează acest pas și oferă profile suficient de înalte pentru a obține un aspect armonios.

Există interes și pentru diverse finisaje colorate ale ramelor de fereastră?

Tot mai mulți oameni își doresc pentru casa lor ferestre cu profile colorate — fie în decor tradițional imitație lemn, fie, tot mai des, în culori intense. Pe lângă design-urile tradiționale, se impune și tratamentul de suprafață de tip metalic, care conferă ferestrelor un aspect asemănător ferestrelor din aluminiu. Tratamentul de suprafață prin aplicarea unei folii acrilice din PVC rămâne și în continuare cea mai răspândită tehnologie. Datorită ei se poate obține un efect interesant de structură a lemnului, în mai multe nuanțe de culoare, precum și o armonizare perfectă între ferestre și glafuri.

Miron Andrei
Miron Andrei

Salut! Sunt Andrei Miron, inginer constructor, absolvent al Facultății de Construcții și Instalații din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi" din Iași — una dintre cele mai vechi și apreciate facultăți tehnice din România, situată chiar pe malul râului Bahlui, pe Bulevardul Profesor Dimitrie Mangeron. Am continuat cu un master în domeniu, aprofundând subiecte legate de materiale de construcție și eficiență energetică a clădirilor.

Articole: 47

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *